Psihologia provine din grecescul “suche”: suflet, si “logia”: studiu. Psihologia este asadar un studiu asupra sufletului – studiaza psihicul, procesele si mecanismele mentale. Dar cum sa studiem un proces mental care, prin definitie, pare atat de abstract? Se dovedeste ca aceste procese mentale se reflecta in mod obiectiv prin comportament, prin vorbire sau chiar prin reactiile noastre emotionale si fiziologice si tocmai prin aceste date obiective psihologia studiaza psihicul uman.
Apartinand stiintelor umane, psihologia, de-a lungul istoriei sale, a fost imbogatita si dezvoltata in multe cai de studiu care au teorii, abordari, metode si intelegeri diferite. Poti citi mai jos detalii despre cateva dintre acestea:
- Psihologie clinica
Psihologia clinica se refera la aplicarea psihologiei in studiul si tratamentul psihopatologiei umane. Inspirat de diferite forme de psihoterapie (psihanaliza, terapie sistemica etc.), scopul acesteia este evaluarea, diagnosticarea, orientarea, tratamentul si psihoterapia individului.
- Psihologie sociala
Psihologia sociala studiaza fiinta umana in interactiunea sa cu grupul social in care traieste, pornind de la observatia ca fiinta umana, ca specie sociala, se defineste pe sine, se construieste si evolueaza in stransa legatura cu grupul caruia ii apartine.
- Psihologie cognitiva
Psihologia cognitiva este interesata de procese mentale precum atentia, memoria, rationamentul, luarea deciziilor sau perceptia (acestea sunt procesele cognitive). Studiile sale au ajuns sa inspire domeniile psihoterapeutice, in special prin inspirarea terapiilor cognitiv-comportamentale (TCC).
- Psihologia dezvoltarii
Psihologia dezvoltarii studiaza evolutia fiintei umane de-a lungul vietii sale, punand accent pe perioadele timpurii ale copilului in care se dezvolta creierul uman, marcand astfel intr-o maniera structurata partile sociale, afective, emotionale si intelectuale ale copilului – apoi ale adultului.
- Psihologia muncii
Psihologia muncii este interesata de interactiunile dintre fiintele umane si munca lor si, din diferitele cai terapeutice folosite in psihologie, urmareste imbunatatirea conditiilor de munca si a bunastarii indivizilor in domeniul profesional.
Ce este un psiholog?
Psihologul este o persoana cu diploma in psihologie si care, in functie de domeniul psihologiei studiat in cursul pregatirii sale, devine autorizata sa profeseze in domeniul/domeniile care rezulta din specialitatea sa. Psihologul intervine apoi in domenii largi care implica bunastarea si sanatatea umana: educatie, munca, sanatate, politica, sport, batranete, stiinta etc.
Modul sau de interventie depinde de specializarea sa, aceste specialitati putandu-si astfel varia metodele de analiza, tratament si observare. Obiectivul comun al tuturor psihologilor, oricare ar fi specialitatile lor, este acela de a lucra pentru a evalua, pastra, trata si imbunatati bunastarea umana, evaluand, limitand si reducand suferinta psihologica umana.
Psihologii pot profesa apoi intr-un spectru larg de organizatii: spitale, companii, institutii private sau publice, asociatii, scoli, case de batrani, cabinete private, platforme de psihologie online, consiliere psihologica Cluj Napoca etc.
Cum sunt pregatiti psihologii?
Un psiholog poate sa foloseasca in mod legal titlul de psiholog daca si numai daca a studiat psihologia, conferindu-i o licenta in psihologie, precum si un Master 1 si 2 in psihologie insotit de stagii profesionale de un numar minim de ore necesare.
In urma obtinerii diplomelor, psihologii sunt apoi obligati sa se inregistreze la Agentia Regionala de Sanatate, pentru a fi inscrisi in lista nationala a psihologilor autorizati sa profeseze.
In cele din urma, psihologii sunt obligati sa respecte un Cod de Etica pentru Psihologi, un cod care incadreaza exercitarea profesiei in jurul unor fundamente etice care garanteaza utilizarea corecta a psihologiei si respectul pentru fiinta umana evaluata, tratata, studiata sau urmata de un psiholog. De exemplu, in virtutea acestui cod de etica, psihologii sunt legati de secretul profesional, garantand pacientului libertate deplina de a se exprima, fara nicio teama ca vorbirea lor va iesi din sfera psihoterapiei lor.
