Argintul este privit in general ca al doilea metal pretios dupa aur, dar acest element are niste proprietati speciale, demne de luat in seama, care nu-l fac cu nimic mai prejos fata de celelalte metale pretioase. Cumparam argint la preturi avantajoase, detalii pe Casa-Amanet.com.
De exemplu, dintre toate metalele, argintul pur este cel mai bun conductor de electricitate si caldura, potrivit Jefferson National Linear Accelerator Laboratory. De asemenea, argintul reflecta cel mai bine radiatia de lumina din spectrul vizibil, de aceea este folosit la producerea oglinzilor sau a elementelor reflectoare.
Cu toate astea, daca este expus la contactul cu aerul, poate capata o tenta de gri inchis, de aceea necesita curatare periodica. Argintul pur este un metal prea moale pentru a se produce din el bijuterii sau vesela, pentru asta fiind introdus un aliaj in proportii de aproximativ 8% – de exemplu, cel mai bun argint “sterling silver” este aliat cu Cu – Cupru 7.5%, restul de 92.5 procente fiind argint pur. Uneori se pot folosi si alte metale.
Argintul mai este folosit la producerea pieselor electronice si a bateriilor. Deoarece acest metal are si proprietati anti-microbiene, nanoparticulele din argint pot fi introduse in elemente de imbracaminte (piese vestimentare), pentru a preveni infiltrarea bacteriilor sau microbilor.
Potrivit Jefferson Lab, proprietatile argintului sunt urmatoarele:
– Numarul atomic (numarul de protoni din nucleu) – 47
– Simbolul atomic (cel din tabelul elementelor) – Ag
– Masa atomica (masa medie a atomului de argint) – 107.8682
– Starea la temperatura camerei – solida
– Punctul de topire – 1763.2 grade Fahrenheit (961.78 grade Celsius).
– Punctul de fierbere – 3924 grade Fahrenheit (2162 grade Celsius).
– Numarul de izotopi (atomi ai aceluiasi element dar cu numar diferit de neutroni) 66, din care 2 stabili.
– Cei mai comuni izotopi: Ag-107si Ag-109.
Scurta istorie a argintului.
Istoria argintului este una foarte lunga. Prima evidenta a mineritului acestui metal, apare cu 3000 de ani i.e.n, in anumite zone din Turcia si Grecia de astazi. Oamenii din antichitate, cunosteau prelucrarea acestui metal si stiau cum sa-l rafineze.
Se incalzea materialul (metalul) ce continea argint si se sufla aer peste el, intr-un proces numit cupelare. Argintul nu reactioneaza cu aerul, dar metalele de baza din aliaj (asa cum ar fi cuprul) pot oxida si se separa astfel de metalul pretios.
Argintul se formeaza in mari explozii cosmice (supernove), asa cum se formeaza de altfel si aurul. Un studiu publicat in luna Septembrie 2012, a aratat faptul ca stelele mici care au capacitatea de a exploda intr-o supernova, produc argint, in timp ce stelele de dimensiuni mai mari ajunse la sfarsitul vietii si care sfarsesc intr-o explozie, produc aur.
Acest metal a “explodat” la propriu pe pamant, in momentul in care europenii au descoperit Lumea Noua, in 1492. Cuceritorii spanioli au descoperit ca America de Sud continea mari cantitati din acest metal (dar si aur) si au procedat la extractia acestuia, prin minerit intensiv.
Potrivit Silver Institute, peste 85 de procente din argintul produs la nivel global, vine din Bolivia, Peru si Mexic si a fost produs intre anii 1500 si 1800.
